Blogul Mihaelei

✍️✍️ O zi superbă de vară, dragii mei! 🎼♥️✍️✍️✍️

💫 Ploaia mi-a mai revigorat sufletul și a mai spălat din ceea ce nu era puritate, candoare și lumină! ✨

💫 Este adevărat faptul că pământul avea nevoie de apă! Se crăpase de atâta căldură, ce-l sufocase...!

💫 Ploaia este un simbol al abundenței, al recunoștinței pentru ziua în care ne aflăm!

💫 Să ne fie ploaia - ploaie! 💫 Să ne plouă cu recunoștință, cu iubire și cu bucurie! 🤗🤗🤗

💫 Dacă sufletul tău este încărcat de aciditatea „lămâilor”, atunci prepară un suc și redă-i strălucirea și optimismul pe care ar fi necesar să le aibă!

♥️🎼🎻 Și ce dacă îmi plouă cu ploaie-n suflet? Ploaia spală, ploaia curăță exact acolo unde sufletul este întinat cu impurități! Ploaia este un semn al abundenței dupā care tânjește ființa umană!

Ploaia devine regăsirea ființei umane, dupā secetă!

💫 Și „DA”! Îmi plouă cu ploaie de vară, care este caldă și plăcută, atât timp cât mai este vară...! Când va veni toamna, atunci îmi va ploua cu lacrimi de toamnă, de frig și de restriște umană...!

💫 Astăzi, îmi plouă doar cu lacrimi de ploaie ce au adieri de fericire! 🤗🤗🤗

💫 Fiți fericiți! Acesta este mottoul zilei! Restul este deșertăciune...✍️✍️✍️

✍️ Drepturi de autor rezervate!

✍️ Mihaela Hriban ✍️

✍️ Orice copiere a materialului scris este interzisă! ✍️✍️✍️ 27 august 2026

Picăturile de ploaie se prelingeau peste pământul umed, încă însetat de  ploaia-n cădere.

Ploua de zile-ntregi! Ploua şi parcă apa era înghițită toată de pământul moale, aflat uşor în descompunere! Ploua peste natura înflorită, ploua peste casele oamenilor adăpostiți de stropii puternici ai ploii, ploua peste oamenii aflați în câmpul muncii, în izolare din cauza ploii, pe câmpiile înverzite şi îmbălsămate de picăturile ploii în agonie. Se spune că ploaia purifică, curăță locul, dar şi sufletul omului descătuşat. Ploaia este, însă, şi un semn de bogăție, de împlinire spirituală! 

Aşa era ploaia şi pentru aceşti pământeni, care o aşteptau cu toată ființa!

Ploua peste noi, ploua peste oameni, dar ploua chiar şi-n sufletul oamenilor...

Ploaia aducea bogăție pământului, culturilor în revărsare, însă răspândea în anumite case şi tristețe: tristeţea sufletului uman în dezlănțuire emoțională!

Cred că ploaia prin scurgerea sa curăță şi purifică întreg pământul şi omul, in genere, de o parte şi de alta. După ploaie, natura este revigorată, relaxată asemenea ființei umane, care-şi răcoreşte trupul înfierbântat de razele solare, în apa mării!

Natura renaşte, este împrospătată de ploaie în căderea sa, care spălă păcatele, necazurile şi durerile omenirii.

Şi mai cred un lucru important despre venirea ploii, şi anume: când pământul este sufocat de atâta suferință pe de o parte, dar şi de indolența ființei umane, raportată la aspectele cotidiene, atunci Creatorul divin, ,,Făcătorul tuturor celor văzute şi nevăzute”, va da o ploaie peste lume, care să curgă-n şuvoaie, curățind, astfel, impuritățile ivite pe pământul-mumă, o ploaie ca în balada ,,Monastirea Argeşului”:

            ,,Dă, Doamne, pe lume

            O ploaie cu spume,

            Să facă pâraie,

            Să curgă şiroaie,

            Apele să crească

            Mândra să-mi oprească”…

Iar toate cele întâmplate pe acest pământ au un sens și un rost.

Astfel, ploaia dă substanță vieții, este o sursă de vitalitate și de energie.