Blogul Mihaelei

 

Într-o bună dimineață,

Mi-a bătut toamna-n fereastră,

Eu îi deschid încet și-nduioșător

Și-o invit încet în interior!

 

Și-i spun încetișor:

-Hai, frumoaso, vino-n interior,

Că-i prea frig acolo-n, exterior!

 

Toamna pășește ușor și grațios,

Peste covorul de frunze-ntors,

Se uită unduioasă-n mersul ei,

La a mea fereastră și la ochii mei,

 

Și-mi spune plină de grație și de candoare:

Mihaela, tu ești o floare,

O rază dulce de catifea,

Ce-a apărut în calea mea!

 

Tu ești SOARELE divin,

Ești cristal de rozmarin,

Ești o floare, ești un crin,

Cu zâmbetu-i cristalin.

 

Tu ești glasul cel divin,

Ești parfum de mandarin,

Ești tânără și frumoasă

Și mereu, devreme-acasă!

 

Ești parfum de catifea,

Ești iubire, draga mea,

Te salut în drumul meu,

Și mă rog lui Dumnezeu,

Să-ți dea multă sănătate,

Și privire-n ochi, curată,

Să te-ajute-n tot și-n toate

Să fii mereu bunătate!

 

Toate....

Eu ți le doresc

Iar sufletul.....

C-un sărut ți-l sigilez!

În revărsarea florilor de toamnă, tot ce putem culege este dat de albul crizantemelor în floare! Frumoase, arătoase, sensibile şi fine, crizantemele sunt izbitor de atrăgătoare atât din punct de vedere floral, cât şi din punctul de vedere al parfumului tomnatic, pe care îl răspândesc!

 

Pitice sau înalte, acestea au o bogăție florală aparte. Legate cu străşnicie de mâna gospodarului asumat, ele îşi înalță corola de minuni a lumii, spre înaltul cerului. Sus, în plenitudinea cerului albastru, crizantemele sunt păzite de-o mână divină!

Evident este faptul că sunt colorate diferit, însă albul reprezintă culoarea purității şi a imaculatului celest.

Îmi ninge cu albe petale,
Îmi ninge cu stropi albi de flori,
De flori de zăpadă,
De flori de ninsori.
Îmi ninge şi-n suflet,
Îmi ninge peste tot,
Şi simt...
Cum de-atâta ninsoare,
Pământul se scutură tot!


Îmi ninge-n crizanteme,
Îmi ninge peste tot,
Şi iată!
Văd cum iarna
Le-a înghețat de tot!


Îmi ninge cu albe petale
De crizanteme, 
De doruri,
De daruri,
Şi de-alese comori:
Ale toamnei în trecere,
Ale iernii-n venire,
Ale timpului în devenire!
În solitudinea toamnei-n pieire!