Şi m-am născut din iubire... drept mărturie este numele
sfânt, ce-l port: Mihaela „cea care
se aseamănă lui Dumnezeu” (Semnificatia-numelui.net).
 |
| Foto: Google Images |
Am înaintat în viaţă şi
spre viaţă. M-am gândit la timpul ce trece şi ne întrece prin ireversibilitatea
sa. M-am aflat într-o perpetuă căutare de nou, unic şi de plăcut. Am iubit
tăcerea şi am căutat liniştea fără a reuşi întotdeauna să
o descopăr şi să mă regăsesc în povestea ei... dulce şi, poate, pentru unii,
apăsătoare.
Într-un moment de linişte,
visam că stau la o oareşicare „masă a tăcerii” şi-mi imaginam, măcar, una din
ipostazele iubirii: iubirea în care-ţi zâmbesc ochii, iubirea în care-ţi surâde
zâmbetul, iubirea în care atât ochii, cât şi zâmbetul se nasc din lacrimi
de iubire..., iar, atunci, în acel moment, totul pare frumos, devine chiar mai
frumos...ca într-un adevărat vis al iubirii şi al puterii imaginaţiei..., ce te
poartă oriunde-ţi doreşti, până în momentul în care viaţa te atenţionează cât
de puternic poţi fi în distincte împrejurări.
