Blog personal Mihaela Hriban

 Mutari internationale
Se afișează postările cu eticheta Copii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Copii. Afișați toate postările

marți, octombrie 27, 2015

Dacă tăceai, filozof rămâneai!

Masa tacerii
Foto: Google Images
Cred, cu certitudine, că timpul trece-trece, iar noi nu mai suntem copii şi mă refer, aici, la vârsta pe care o avem! J Căci, dacă stăm să ne gândim bine, în sufletul adultului, se regăseşte şi spiritul copilului! J

Şi ...timpul este ireversibil! Chiar cercetătorii au concluzionat că timpul s-a comprimat!

Pentru unii dintre noi, timpul este unul frumos, pentru alţii, timpul se transformă într-unul al tăcerii şi al lucrurilor nepunctate, respectiv, nespuse, ci, doar, gândite! Se afirmă, în mod sigur, că este bine să asculţi ce ţi se spune, să gândeşti asupra problematicii şi să vorbeşti puţin, rar şi bine din punctul de vedere al informaţiei transmise sau chiar să nu spui nimic în anumite circumstanţe ale vieţii!

joi, iunie 04, 2015

Copilul – zâmbetul şi bucuria expresivă de pe chipul părinţilor

Copii
Foto: Google Images
Dragii mei cititori, încep acest articol prin adresarea unei întrebări:
V-ar plăcea să mai fiţi copii?

Personal, mi-ar plăcea să mai fiu copil, să simt că nu am nicio grijă, că nimic şi nimeni nu exercită vreo presiune asupra mea, după replica foarte cunoscută a lui Ion Creangă: „Dacă-i copil să se joace, dacă-i cal să tragă, dacă-i popă să cetească!”

Îmi place foarte mult să cred că fiecare copil vine pe lume cu destinul lui. Problema care se pune constă în faptul că nu putem afirma că un copil se naşte fie cu un destin bun, iar un altul vine pe lume cu un destin mai puţin bun.

Fiecare dintre noi ne naştem şi avem în faţa noastră un destin călăuzit de Dumnezeu, iar eu cred, din propria experienţă, că, de modul în care noi, oamenii, ne clădim destinul, de acest aspect depinde şi puterea noastră interioară de a „traversa” cursul vieţii.

sâmbătă, februarie 21, 2015

Feţe....Chipuri

Faces
Foto: FreeImages.com
Pornesc în abordarea mea de la un citat al lui Zaharia Stancu: „Uneori schiopătând, alteori târându-se pe brânci, viaţa merge înainte”. (Şatra)

Marele nostru scriitor avea dreptate, dar nu a mai reuşit să trăiască şi să vadă vremurile actuale, aşa încât mă întreb: spre ce ne îndreaptă viaţa?

Personal, am ajuns la concluzia că trăim într-o societate „modificată” complet: ni se recomandă pentru o viaţă sănătoasă să mâncăm cât mai multe fructe şi legume, înlăturând din alimentaţie carnea care este procesată...

În ipoteza în care am adopta un stil de viaţă vegetarian şi am consuma fructe şi legume, mâncare cât mai puţin preparată termic, oare vom putea fi mai sănătoşi? Oare aceste fructe şi legume din care ne-am prepara mâncărurile nu sunt stropite cu tot felul de substanţe chimice, pentru ca să reziste cât mai mult timp posibil?!

vineri, februarie 13, 2015

Despre iubire...

Iubire
Foto: FreeImages.com
În poezia Primăvara, Lucian Blaga dădea o definiţie specială iubirii:
„ A cunoaşte,
A iubi.
Înc-o dată, iar şi iară,
A cunoaşte-nseamnă iarnă.
A iubi e primăvară”. 

Dacă stăm să ne gândim bine, de fapt, ce este iubirea? Iată o întrebare banală, dar plină de semnificaţii ...le-aş numi chiar poetice.

Un simplu răspuns la această întrebare ar fi că iubirea este cel mai profund, adânc şi unic sentiment încercat şi trăit vreodată de fiinţa umană.

Şi cred că, din experienţă, iubirea poate fi ierarhizată în: iubirea fragedă, pură, când viaţa îţi oferă oportunitatea de a iubi pentru prima oară o persoană de sex opus; treptat, dar nu este o regulă generală,  această iubire pură se poate transforma în iubirea pentru partenerul de viaţă, iubirea pentru părinţii care ţi-au dat viaţă, te-au crescut şi ţi-au îndrumat viaţa, iubirea pentru puiul de om pe care tu, în calitate de părinte îl naşti, îl creşti şi îl sprijini cu toată puterea şi cu toată fiinţa ta.

luni, februarie 09, 2015

Relaxare - prima parte

A cup of tea
Foto: FreeImages.com
Se scurg norii grei, iar noi suntem într-o continuă căutare de noi şi de altceva, uităm de timp, de iubire, de ceea ce înseamnă şi ce presupune respectul mutual, dar şi cel colectiv…. Suntem într-o perpetuă căutare, descoperire de „nou”, când, de fapt, nici noi nu ştim în ce constă acest „nou”, ne dorim mai mult, avem expectanţe sporite de la propria persoană, cât şi de la cei dragi nouă şi cât de cât apropiaţi, nu mai avem timp (acesta parcă este cuvântul cheie al fiecărei zile) să ne vizităm părinţii, fraţii, prietenii (dacă îi avem bineînţeles), lucrăm în fiecare zi ca nişte roboţi, pentru că este nevoie de bani, ca să ne întreţinem familia…..uităm şi de „bună ziua” sau trecem unii pe lângă alţii fără a ne mai saluta măcar, ceea ce reprezintă o simplă regulă de bun-simţ.

Credeţi oare că suntem în 2015? Calendaristic, da, actualmente, nu! Plătim utilităţi, dar le folosim oare în adevăratul sens al cuvântului? Stăm 3 zile şi jumătate fără apă rece, nu mai spun nimic de cea caldă, pentru că acolo, undeva, într-un colţ al judeţului este o defecţiune care, într-adevăr, este greu de rectificat mai ales pe timp de iarnă, dar deh…. suntem în secolul vitezei în care calculatorul, plasma, i-Phonul, tableta, telefonul cu touch-screen au pus stăpânire atât pe noi, cât şi, logic, pe timpul nostru!