Blog personal. Îmi place să scriu!

 Mutari internationale
Se afișează postările cu eticheta Lupta vieţii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lupta vieţii. Afișați toate postările

joi, iunie 04, 2015

Copilul – zâmbetul şi bucuria expresivă de pe chipul părinţilor

Copii
Foto: Google Images
Dragii mei cititori, încep acest articol prin adresarea unei întrebări:
V-ar plăcea să mai fiţi copii?

Personal, mi-ar plăcea să mai fiu copil, să simt că nu am nicio grijă, că nimic şi nimeni nu exercită vreo presiune asupra mea, după replica foarte cunoscută a lui Ion Creangă: „Dacă-i copil să se joace, dacă-i cal să tragă, dacă-i popă să cetească!”

Îmi place foarte mult să cred că fiecare copil vine pe lume cu destinul lui. Problema care se pune constă în faptul că nu putem afirma că un copil se naşte fie cu un destin bun, iar un altul vine pe lume cu un destin mai puţin bun.

Fiecare dintre noi ne naştem şi avem în faţa noastră un destin călăuzit de Dumnezeu, iar eu cred, din propria experienţă, că, de modul în care noi, oamenii, ne clădim destinul, de acest aspect depinde şi puterea noastră interioară de a „traversa” cursul vieţii.

vineri, martie 13, 2015

A te menţine în echilibru!

Echilibru
Foto: ComunicarePersonala.com
Dragii mei, în acest articol, voi pune în discuţie termenul echilibru. Auzim în stânga şi în dreapta cât de important este echilibrul, cât de necesar este să-ţi menţii echilibrul într-o societate comercială, aglomerată şi agitată din toate punctele de vedere.

Fiindcă termenul echilibru este foarte des utilizat, acesta nu mai poate fi considerat un neologism şi a intrat demult timp în fondul principal lexical al limbii române. Cu toate acestea, voi reda definiţia termenului echilibru din Marele dicţionar de neologisme, de Florin Marcu, Ediţia a X-a revăzută, augumentată şi actualizată, Editura „Saeculum Vizual”, Bucureşti, 2008.

Definiţia este mai detaliată şi mai relevantă din punctul meu de vedere:

echilibru – s.n. 1. „stare a unui corp supus acţiunii unor forţe sau efecte care se anulează reciproc fără să-i schimbe starea de mişcare sau de repaus”.
                         2. (biol.) „însuşire a organismelor sau a grupurilor de organisme de a se autoreînnoi”.