Blog personal. Îmi place să scriu!

 Mutari internationale
Se afișează postările cu eticheta Bunici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bunici. Afișați toate postările

duminică, mai 16, 2021

Când cireşii-şi spun povestea în primăvară

 

Flori de cires

Dac-ar fi să-mi ningă cu flori, mi-ar plăcea cu-adevărat, o ninsoare cu petalele cireşilor înfloriți în luna mai. În Japonia, populația dispune de un timp liber, pentru a se bucura de sărbătoarea cireşilor în floare, celebrare numită şi ,,Sakura"!


Ce mă leagă pe mine de floarea de cireş?!


Răspunsul este unul simplu: frumusețea acesteia şi mirosul inedit.... de primăvară!


Florile de cireş se strâng în ciucuri şi atârnă bogat de creanga de cireş. Altele, par a fi nişte bulgăraşi înfloriți, care se mişcă-n adierea soarelui şi a vântului primăvăratic. Imaginea pare a fi desprinsă dintr-un tablou pictat de mâna măiastră a unui artist!


În minte-mi revine imaginea superbă şi bogată a cireşului înflorit din marginea porții bunicilor! Un cireş mare, care-şi înalță ramurile până la cer şi parc-ar vrea să se extindă chiar peste măreția albastră a lumii-n revărsare!


O minunăție de cireş înalt, odată cu trecerea fiecărui an, bogat în veşmânt floral, cu bulgări albi de flori de cireş, ce-i conturează coroana armonios!


Crengile-i mari şi stufoase se revarsă unele, peste gardul curții, iar altele se avântă spre înaltul cerului, în plenitudinea sa!


Pentru că trăim într-o societate într-o persistentă alergare şi dependentă de tehnologia în desfăşurare, aşa-numita ,,generație milenială", nu mai avem răgazul de a admira frumusețile pe care natura ni le dezvăluie!


Însă, măcar, primăvara când natura este în regenerare, înflorind plenar, atunci, ar fi inedit să putem beneficia de o zi liberă, în care să putem admira cireşii înfloriți, să valorificăm şi noi ,,Sakura" noastră românească!


Ar fi minunat acest eveniment primăvăratic, care nu ține prea mult timp (maximum: două săptămâni), începând cu sfârşitul lunii martie şi continuând cu lunile aprilie şi mai, dat fiind faptul că pomii înfloresc etapic, iar florile cireşilor se scutură destul de repede!

marți, decembrie 08, 2015

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţa!

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţa!
Foto: Google Images
Dragii mei, voi mai credeţi în proverbul: „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţa”?

Din perspectiva mea, tind să NU mai cred în semantica proverbului! Pentru că teoria, ca teoria, dar practica ne omoară!

Cum te simţi, oare, când te scoli cu noaptea-n cap, ca să mergi la doctor după o reţetă medicală?! Şi, logic, stai şi-ţi aştepţi rândul: o oră, două ore, trei ore ş.a.m.d., te consultă doctorul, iar, când să-ţi dea reţeta (şi aceasta, parţial gratuită, deşi eşti asigurat CAS), nu funcţionează programul SOC. Şi, în acel moment, mai poţi spune că: „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă?”

Eu afirm că, în mod sigur, NU! J

luni, august 24, 2015

La multi ani, bunico!

Bunica
Dragii mei cititori, mă bucur să vă prezint o aniversare din „sânul familiei” şi anume: ieri, 23 august 2015, a fost a 84-a aniversare a bunicii mele (de fapt, este bunica de sânge a soţului meu şi, în mod actual şi familial, a devenit şi bunica mea).

Dar ce este o bunică?
Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX: 1998), pe care eu îl consult în mod frecvent, oferă cuvântului bunică următoarea definiţie:
bunícă, bunici, s. f. 1. „Mama tatălui sau a mamei; mamaie; mamă-mare, buniţă, bună (VIII)...”; 2. „Termen cu care se adresează cineva unei femei bătrâne”.
Bună + suf. -ică.

Deci bunica este bună prin definiţie, dar are şi un suflet mare şi încăpător. Ea întruchipează simbolul răbdării nepoţilor, respectiv, al strănepoţilor şi pot afirma că bunica este bună prin întreaga sa structură.

„Sunt şi eu o mână de om!” – cel puţin, în această manieră, mi s-a confesat, ieri, bunica mea.