Simplu, simplitate … spre o viaţă cât mai simplă

CopiisiMamici.ro

Dragii mei cititori, ce vă sugerează cuvântul simplu? V-ar plăcea să aveţi o viaţă simplă, în care să nu existe nicio grijă? Sau v-ar plăcea să aveţi o viaţă simplă, în care noi, adulţii, să nu ne mai facem atâtea griji, probleme, gânduri inutile şi viitoare, în care să NU ne mai adresăm întrebări de genul:

• Oare ce voi face?
• Cum voi soluţiona situaţia?
• Cum voi manageria cursul familiei şi al lucrurilor?

Aceasta este structura omului dotat cu raţiune şi anume: el tinde să gândească prea mult şi la prea multe aspecte existenţiale, până-şi creează singur probleme...

Ideea este că ar fi bine să lăsăm lucrurile să „curgă” de la sine! Pentru că, oricum, nu le vom putea soluţiona decât în momentul confruntării cu acestea şi la „sosirea” acelui timp viitor al problemelor şi, poate, nici atunci. Aceasta nu presupune „să ne culcăm pe o ureche”, vorba expresiei menţionate, dar ar fi recomandabil să încercăm „să gândim” mai puţin sau, cel mai bine afirmat, să gândim simplu şi la obiect asupra a tot ceea ce ne înconjoară şi asupra tuturor lucrurilor cu care interrelaţionăm.

Ce spuneţi? V-ar surâde sugestia? Personal, eu confirm întrebarea mea. Din punctul meu de vedere, consider că ceea ce este mult, strică. Haideţi, dragii mai cititori, să consultăm Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Partea a II-a, Editura „Univers Enciclopedic”, Bucureşti, 1996 şi să „înregistrăm” ce explicaţii ne oferă această lucrare prestigioasă la capitolul celor două lexeme: simplu şi, respectiv, simplitate!

• símplu, -ă, simpli, -e adj., 1. „Care este format dintr-un singur element sau din câteva elemente omogene”; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat”. 2. „Care este lipsit de artificialitate, care nu este prefăcut; p. ext. „care nu este complicat sau încărcat, care nu prezintă dificultăţi, care este uşor de făcut, de înţeles, de rezolvat”. 3. „Care este într-un singur plan; care se întâmplă o singură dată”. 4. „Lipsit de podoabe, modest”. 5. „(Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de rafinament, de afectare sau de prefăcătorie: sincer, cinstit”; • „lipsit de cultură”; • Expr. (Fam.) „Simplu ca bună ziua” – „foarte simplu”. „Simplu muritor” – „om obişnuit”.

• simplitáte s.f. 1. „Însuşirea de a fi simplu; lipsă de formalitate, de complicaţii”;

p. ext. „Lipsă de artificialitate, de afectare, de prefăcătorie; simplicitate”. • „Lipsă de podoabe inutile şi căutate, de rafinament artificial (într-o operă de artă)”. 2. „Credulitate, naivitate”. • „Însuşire a unei persoane de a se purta natural, liber, firesc; naturaleţe” – Simplu + suf. -itate.

Ce părere aveţi, dragii mei? Care din explicaţiile de mai sus vi s-ar potrivi fiinţei dumneavoastră? Din perspectiva mea, consider că prea ne-am complicat viaţa: multă tehnică, suficient de multe surse informative, prea multă aparatură care, prin undele transmise, influenţează negativ circuitele creierului nostru ş.a.m..d. Într-adevăr, este necesară tehnica, dar în măsura în care aceasta chiar ne este utilă.

Să vă dau un exemplu în acest sens: dacă intru într-un autobuz, observ în dreptul şoferului plasma pe care sunt derulate anunţuri, distincte reclame şi, în loc să îmi odihnesc puţin creierul în drumul spre casă, dimpotrivă, privirea mea este captată de platforma publicitară. Oare creierul nu are nevoie de repaus şi de simplitate în funcţionarea sa după o zi încărcată la serviciu?Afirm şi eu că, poate, dacă aş lucra în domeniul publicitar, jurnalistic sau al marketingului, ar fi posibil să-mi „odihnesc” creierul vizionând aceste reclame televizate chiar din autobuz.

Ohhh .... dar, nu numai în autobuz identific asemenea spaţii publicitare, ci şi când merg la dentist! Pe de o parte, aici îmi place, căci ascult muzică simfonică, puţin mai relaxantă pentru undele mele cerebrale şi, astfel, uit de posibila durere fizică ce mă apasă. Şi exemplele pot continua.... la nesfârşit!!!

Eu cred şi am speranţa că, cu cât gândeşti mai simplu diversele chestiuni, cu atât sufletul, trupul şi cugetul se află în echilibru şi primesc liniştea atât de necesară! Fiindcă, într-adevăr, printr-un miracol al existenţei, viaţa ne este dată de Dumnezeu, ca să o trăim frumos, în linişte, armonie, pace, echilibru, bunăstare. Dacă lăsăm la o parte, stresul, agitaţia inutilă din viaţa de zi cu zi, presiunea de la serviciu, lipsa respectului mutual, când, spre exemplu, facem nişte simple cumpărături ş.a.m.d., atunci, cu siguranţă, vom constata că încercând să ne simplificăm viaţa o vom duce mult mai bine. 

O viaţă simplă – lipsită de complicaţii inutile –, şi o gândire simplă, de asemenea, fără conectori de tipul: „dacă”, „dar”, „iar” etc. constituie chei de aur spre succesul temeinic al liniştii şi al echilibrului nostru interior. Dacă dorim să trăim cât mai mult şi în nişte limite rezonabile din punct de vedere financiar, iar noi să ne simţim bine intrinsec, atunci este recomandabil să simplificăm orice „obstacol” posibil care este calificabil a ne disturba viaţa.

Astfel, dragii mei cititori, fiţi oameni simpli (adică modeşti) în gândire, în conduită, în vorbire şi evitaţi complicaţiile inutile şi sofisticăriile, pentru că, şi aşa, sunt destul de mulţi factori agasanţi, care ne afectează interiorul şi exteriorul nostru. Viaţa este simplă, dacă ne-o simplificăm noi! Nu va veni nimeni din exterior, să te elibereze de povara sarcinilor! Ci, dimpotrivă! Prin urmare, haideţi să ne desfăşurăm organizat, să lucrăm eficient şi să gândim asupra momentului şi nicidecum asupra timpului! Căci timpul se comprimă din ce în ce mai accentuat, devine mai incontrolabil, parcă, ca niciodată, iar existenţele noastre „trec” rapid spre nemărginirea acestuia!   

Să fiţi iubiţi (e)!