Primăvara este
anotimpul ce conține în structura lui însăşi anotimpul de vară prin numele lui:
„prima: + „vară”, cu alte cuvinte, „primăvara”, înainte de „vara” propriu-zisă.
Aceasta presupune faptul că primăvara, într-o anumită manieră, anticipă vara.
Ne dăm seama de succesiunea anotimpurilor după anumite semne specifice, cum ar
fi prezența anumitor flori în natură.
Aşadar, ghiocelul este cea mai delicată, pură şi sensibilă plantă, care anunță
venirea primăverii. Albul imaculat al petalelor florii ne introduce în timpul „imaculat”
al primăverii, alături de alte flori primăvăratice: toporaşii, zambilele,
lăcrămioarele, bujorii, iasomia, lalelele etc.
Odată cu revărsarea trandafirilor, ne dăm seama că anotimpul de vară şi-a
intrat în drepturi. Vara este însoțită de alaiul ei de flori, printre care
enumerăm trandafirii, şi de mărețul soare care lumineazã albastrul senin al
cerului văratic.
Trandafirii-n ofilire fac trecerea spre anotimpul de toamnă, prin prezența
crizantemelor care miros a toamnă şi care parfumează sufletul omului în
devenire.
Crizantemele, cârciumăresele, dumitrițele toate anunță sosirea toamnei,
anotimpul frunzelor multicolore purtate de vânt în desfăşurarea sa.
Crizantemele întârziate, căci viața lor este lungă şi se prelungeşte până-n
iarnă, prin structura lor florală, se continuă cu florile de gheață ce formează
cununi de steluțe pe geamurile ființelor umane!
Îmi vin în minte
câteva versuri din lirica stănesciană:
„Ce bine că eşti,/Ce
mirare că sunt”... (Nichita Stănescu, „Ce bine că eşti”).
Iar viața-şi continuă mersul şi sensul.
