Blog personal Mihaela Hriban

 Mutari internationale
Se afișează postările cu eticheta Dex. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dex. Afișați toate postările

sâmbătă, septembrie 29, 2018

Picături de frumos

3D Desktop Wallpaper
M-am născut din lumină şi am trăit în lumină. Am admirat şi iubit frumuseţea exprimată în toate felurile acesteia: frumuseţea naturii, frumuseţea chipului uman, a gândului şi a sufletului omului, frumuseţea cântecului românesc, izvorât din fluierul păstorului ce-şi păzeşte cu străşnicie şi cu responsabilitate turma de oi, frumuseţea lucrului frumos, în general.

Am admirat întotdeauna frumosul şi l-am lăsat să-mi pătrundă sufletul şi fiinţa-mi! Din frumos şi lucrând cu frumosul, reuşesc a zămisli lucruri frumoase şi încântătoare, fiindcă Bunul Dumnezeu a creat frumosul, iar noi avem datoria să-l cultivăm şi să-l transmitem mai departe celor ce ne urmează.

Ce înseamnă, însă, a fi frumos?

Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX-ul) defineşte frumosul în calitate de „categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă, a fenomenelor și a obiectelor naturii etc. și care are ca sursă obiectivă dispoziția simetrică a părţilor obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc.”.

Nu ştiu cum ar defini fiecare dintre noi „frumosul”, însă a fi frumos atât interior, cât şi exterior este o virtute, cu care doresc să-mi înnobilez fiecare clipă existenţială.

Criticul literar – Titu Maiorescu – afirma faptul că: „cea dintâi şi cea mai mare diferenţă între adevăr şi frumos constă în faptul că adevărul cuprinde idei, pe când frumosul cuprinde idei manifestate în materie sensibilă. Este dar o condiţiune elementară a fiecării lucrări artistice de a avea un material în care sau prin care    să-şi realizeze obiectul. Astfel, sculptura îşi taie ideea în lemn sau în piatră, pictura şi-o exprimă prin culori, muzica prin sonuri. Numai poezia (şi aici vedem prima ei distingere de celelalte arte) nu află în lumea fizică un material gata pentru scopurile sale…”. (Titu Maiorescu, O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, (I) – Condiţiunea materială a poeziei).

Aşadar, fiţi frumoşi în tot şi-n toate, oameni frumoşi!

joi, iunie 23, 2016

Ceaiul – obicei, artă sau necesitate?

Ceai infuzie cu gust de capsuni si kiwi
Foto: ArtaCeaiului.ro
Un aspect incipient în abordarea acestui articol îl constituie acela de a pune în discuţie definiţia ceaiului aşa cum este aceasta evidenţiată în DexOnline.ro, şi anume:

ceai - 1. S. m. „Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care, uscate, sunt folosite pentru prepararea unei băuturi cu efect excitant (Thea sinensis); p. restr. frunzele (uscate ale) acestui arbust”. 2. S.n. „(De obicei urmat de determinări care arată felul) Băutură obținută prin macerația, infuzia sau decocția frunzelor de ceai (1) sau a unor plante medicinale”. 3. s. n. „Timpul, masa (de dimineață) la care se bea ceaiul„ (2). 4. s. n. „Reuniune între prieteni, în cursul după-amiezii, la care se serveşte ceai (2) sau diferite gustări și se dansează”.

miercuri, februarie 24, 2016

Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români

Dragobete
Foto: Google Images
Dragii mei, cred că s-a instalat o modă, printre noi, românii, de a asimila diverse sărbători ce nu ne aparţin de exemplu: Halloween (31 octombrie), Sfântul Valentin (14 februarie), 9 Martie – Ziua Internaţională a bărbaţilor, când, de fapt, avem şi noi sărbătorile noastre autohtone, de care putem fi mândri cu adevărat.

Astăzi, 24 februarie 2016, spre exemplu, celebrăm DRAGOBETELE, sărbătoarea iubirii la români. Nu doresc a insista foarte mult asupra acestei sărbători frumoase, deoarece consider că au fost scrise destul de multe articole pe această temă. Doresc a puncta câteva aspecte importante ale acestei sărbători, mai ales, în această zi specială a tuturor românilor ce iubesc româneşte.

vineri, noiembrie 20, 2015

Haos, haotic ....

Haos
Dragii mei, deşi, poate, nu aş fi dorit să abordez această temă a haosului, efectiv, câteodată, chiar simţi că trăieşti într-un haos determinat de societatea haotică în care trăim!

Să observăm cu atenţie şi cu minuţiozitate, ce explicaţii oferă DEX celor doi termeni:  
HÁOS s. n. 1. „Stare primitivă, de neorganizare, în care, după cum presupuneau cei vechi, s-ar fi aflat materia înainte de apariția universului cunoscut de om; (în unele concepții teogonice) spaţiu nemărginit, cufundat în beznă și umplut de «neguri», în care s-ar fi găsit, într-un amestec confuz, elementele și materia înainte de organizarea lumii; stare de dezordine primordială a materiei. ♦ Personificare a acestui spațiu nemărginit sub forma unei divinități”. 2. Fig. „Stare generală de mare confuzie, dezordine mare, învălmășeală, neorganizare”. [Var.: (înv.) cáos s. n.] – Din fr., lat. chaoscf. DEX ’09 (2009), s.v.
HAÓTIC, -ă, haotici, -ce, adj. 1. „De haos, care amintește haosul”. 2. Fig. „Extrem de confuz, de dezorganizat” etc. – Din fr. chaotique.
cf. DEX ’09 (2009), s.v.

marți, noiembrie 03, 2015

Nu-i frumos ce-ţi place ţie, ci-i frumos ce-mi place mie

Cerul saruta pamantul prin ploaie
Foto: Google Images
V-aţi întrebat, vreodată, ce reprezintă frumosul în sine?

DEX’09 (2009) oferă această definiţie conceptului frumos:
FRUMÓS, -OÁSĂ, frumoși, -oase, adj., adv., s.n. I. Adj. 1. „(Adesea substantivat; despre ființe și părți ale lor, despre lucruri din natură, obiecte, opere de artă etc.). Care place pentru armonia liniilor, mișcărilor, culorilor etc.; care are valoare estetică; estetic. ◊ Arte frumoase = pictură, sculptură, gravură (în trecut și arhitectură, poezie, muzică, dans). ♦ (Substantivat, f. pl. art.) Ielele”. 2. „Care place, care trezește admirație din punct de vedere moral. ◊ Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin, cu menajamente”. 3.  „(Despre timp) Senin, calm (din punctul de vedere al stării atmosferei)”. 4. „(Despre lucruri sau fapte) Important, considerabil, remarcabil”. II. Adv. 1. „În mod plăcut, armonios, estetic”. 2. „Potrivit, bine; așa cum se cuvine. ◊ Expr. A sta (sau a ședea) frumos = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a i se potrivi (cuiva), a-i veni bine; (despre purtări) a fi așa cum trebuie, cum se cere. A face frumos = (despre câini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni, a fi cuviincios; a fi lăudabil”. III. S. n. „Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă, a fenomenelor și a obiectelor naturii etc. și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor” etc.
– Lat. formosus