Obișnuiam
la începutul toamnei, pe 1 septembrie, să ascult melodia interpretată de Nicu
Alifantis, „Emoție de toamnă”, versuri ce îi aparțin lui Nichita Stănescu și
care fac parte din volumul „O viziune a sentimentelor” (1964). De ceva toamne,
m-a cuprins timpul în mrejele-i ireversibile și am trecut cu vederea versurile
poeziei lui Nichita Stănescu.
Iată
că și anul acesta, pe 1 septembrie 2022, fiind o zi călduroasă de toamnă, am
crezut că vara încă nu a plecat din
fericire și, iarăși, am uitat de melodia interpretată de Nicu Alifantis, ce din punctul meu de vedere, reprezintă începutul
unei zile de 1 septembrie (chiar nu mai contează anul…).
Astăzi,
23 septembrie 2022, într-o zi în care toamna într-adevăr ne bate la ușă, astăzi
chiar că versurile lui Nichita Stănescu, „Emoție de toamnă”, pe notele lui Nicu
Alifantis mi-au bătut la ușa casei și în suflet!
„A venit toamna, acoperă-mi inima cu
ceva,
cu umbra unui copac sau mai
bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd,
uneori,
că or să-mi crească aripi
ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un
ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o
frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre
și tac,
iau cuvintele şi le-nec în
mare.
Şuier luna şi o răsar şi o
prefac
într-o dragoste mare”. (Emoţie
de toamnă, de Nichita Stănescu)
Așadar,
să avem o toamnă rodnică în recolte și în rezultate!
